Suntem deja obișnuiți cu acele drumuri cu câte 2 benzi pe sens, dintre care prima bandă nu poate fi folosită în mod fair-play  din diverse motive. Ba pentru că aceasta s-a transformat într-un crater imens datorită procesului de unificare a gropilor, ba pentru că se regăsesc guri de canal în care-ți rămân roțile înțepenite, ba întâmpini jumătăți de mașini ieșite în afară din cauză că n-au avut destul loc de parcare pe trotuar, ș.a.m.d.

Am înțeles asta și ne-am obișnuit cu ideea. Circulăm direct pe-a doua și gata, asumându-ne riscurile aferente de flashuri, claxoane și înjurături din spate.

Însă problema e că ne-am obișnuit atât de mult, încât constructorii au început să proiecteze drumurile încă de la început astfel încât să avem parte de o circulație anevoioasă pe prima bandă.

Este vorba de drumurile cu o bandă-jumate pe sens. N-ai auzit de ele? Sunt la noi, în România.

Explicația logică a acestor drumuri este aceea că de fapt sunt drumuri cu o singură bandă pe sens, dar dispun de un acostament mai mare destinat opririlor de urgență. Însă oamenii circulă cu mașinile pe acostament și nimeni nu zice nimic!

Pesemne că se fluidizează traficul, iar asta e bine pentru toți. Dar cât de mare e riscul? Îți spun imediat.

Eu parcurg adesea un astfel de drum. Este vorba de DN2, care face legătura dintre București și Moldova.

dn2

Foto: Radu Ana Maria [CC BY-SA 3.0], via Wikimedia Commons


Modificări: Florin Șerban

Uite ce spune și Wikipedia despre DN2:

De la București până la intersecția cu DN28 din dreptul localității Săbăoani, Neamț (aflată la nord de Roman), șoseaua are patru benzi, două pe sens, dintre care una, cea laterală pe fiecare sens, este una îngustă, de doar 2,5 m lățime, oficial desemnată ca bandă pentru opriri de urgență.

Ea, însă, este folosită de șoferi pentru circulație, pentru facilitarea depășirilor, deși lățimea drumului permite depășirea fără trecerea peste axul drumului doar atunci când ambele vehicule implicate sunt autovehicule mici.

Această situație este valabilă pe aproape întreaga porțiune de la București la Săbăoani. Cele patru benzi au toate lățime suficientă pentru circulație (3,5 m) doar pe anumite porțiuni: între București și ieșirea din Afumați, între Buzău și ieșirea din Mărăcineni, o parte de aproximativ 8 km din drumul între Poșta Câlnău și Oreavu (în județul Buzău) și pe poduri.

Sursa: Wikipedia.org

Te mai întrebi de ce suntem pe locul 2 în Europa la accidente rutiere? Sau de ce pe șoselele din România mor, în fiecare an, peste 1500 de persoane în traficul rutier?

E de ajuns să dai o căutare de imagini pe Google pentru „DN2” și-ai să vezi că peste 50% sunt imagini cu accidente. Trist…

E dificil să circuli pe un astfel de drum în primul rând pentru că pe „prima bandă” de abia are loc o mașină mică, darămite un camion (cu toate astea, ele circulă jumătate pe acostament și jumătate pe banda normală), iar în al doilea rând pentru că marcajele sunt construite special pentru un drum cu o singură bandă pe sens – ceea ce adesea devine derutant și fustrant.

Am încercat de mai multe ori să circul „corect”, adică să nu folosesc acostamentul, însă de fiecare dată am fost premiat cu flashuri nervoase din spate sau chiar gesturi obscene din partea celorlalți participanți la trafic.

Tu ai circulat vreodată pe un astfel de drum?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *